La mijlocul lunii trecute portalurile cotidianul.ro și adevaruldespredaci.ro au publicat două materiale despre retrocedările controversate orchestrate de urmașul unui grof maghiar condamnat ca și criminal de război. Ambele materiale conțin câteva afirmații foarte grave la adresa primarului comunei Valea Mare, domnul Gheorghe Avram, care este acuzat nici mai mult nici mai puțin că ar fi un” trădător de români”.
Pentru că în niciunul dintre cele două materiale nu am văzut publicat și punctul de vedere al celui acuzat, cu toate că autorii materialelor au fost prezenți la fața locului pentru documentare, l-am contactat pe primarul comunei Valea Mare și l-am rugat să își prezinte punctul de vedere cu privire la acuzațiile care i se aduc. Primarul Gheorghe Avram a încercat să-și spună punctul de vedere într-un material publicat în presa locală (din care vor apărea pasaje și în acest interviu) iar domnia sa a avut amabilitatea de a-mi răspunde la câteva întrebări.
Dan Tănasă: Domnule Avram, vi se aduc acuzații foarte grave în acest scandal al retrocedărilor abuzive. Ați fost contactat de către cei care vă acuză pentru a vă prezenta punctul de vedere?
Gheorghe Avram: Materialele m-au deranjat, pentru că dacă cei care mă cunosc știu că sunt calomnioase și nu pot fi adevărate, ce mă fac cu cei care nu mă cunosc personal? Culmea este că acei apărători ai românilor care au postat pe internet asemenea aberații au fost 3 zile în Valea Mare (după cum chiar ei recunosc), și era normal ca înainte de a arunca cu noroi să vină să discute și cu mine, ca om dacă nu ca primar. Mă doare faptul că s-a ratat un prilej ce-l puteam folosi în interesul comunei mele, prezentând situația reală, acte, înscrisuri, și de ce nu alcătuirea unui plan de acțiune pentru apărarea interesului vălenilor. Dar se pare că nu asta s-a dorit…
Dan Tănasă: Autorul articolului din Cotidianul afirmă să ați fost alungat de sătenii din comună Vâlcele cu pietre în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Chiar așa a fost?
Gheorghe Avram: Eu mă întreb cum poate cineva cu experiență să arunce asemenea cuvinte fără a verifica realitatea. Adevărul este că din ”rațiuni de partid – promovarea femeii” am fost consultat și ulterior, cu câteva luni înainte de Revoluție, am fost transferat ca adjunct la comuna Bodoc, județul Covasna. Dovadă stau actele vremii și înscrisurile din cartea de muncă. Deci la Revoluție eu eram la Bodoc, și vă spun cinstit că nu mi-a fost rușine sau teamă să merg oricând la Vâlcele, ca de altfel oriunde am lucrat, pentru că am lăsat întotdeauna loc de ”Bună Ziua”.
Dan Tănasă: Din câte știu, sunteți primar al comunei Valea Mare de foarte mulți ani, de fiecare dată fiind ales fără emoții. După cum sunteți ”pictat” în cele două articole s-ar zice că nu vă interesează treburile comunei ci aveți alte preocupări.
Gheorghe Avram: Cei mai buni și credibili judecători nu pot fi decât alegătorii, în cazul de față vălenii, care m-auales în cele 4 mandate cu 65 – 83 % din voturi (a se vedea de exemplu decizia judecătorească din 2008)
și asta pentru că oamenii cinstiți știu cum era localitatea Valea Mare în anul 2000 și cum este astăzi, după ce au fost construite pe rând primăria, grădinița, școala, sala de sport, dispensarul medical, farmacia, și nu în ultimul rând mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” la care mă aflu și eu printre ctitori și donatori.
Sediul Primăriei Valea Mare
Mai mult, a început regularizarea pârâului Valea Mare, trebuie să înceapă lucrările de reabilitare a instalațiilor electrice în comună și avem depuse proiecte pentru introducerea apei și canalizării, modernizarea căminului cultural și a străzilor.
Dan Tănasă: Sunteți acuzat că ați închis ochii în dosarul retrocedărilor ilegale pentru că ați fi un” trădător de români cu nume românesc”. Care este punctul dumneavoastră de vedere în această chestiune?
Gheorghe Avram: Aceste terenuri au fost dobândite prin moștenire, prin cumpărare, prin reformele agrare ale anilor 1921-1945, majoritatea aflându-se în raza administrativă a comunei Boroşneu Mare. Valea Mare nu a fost cooperativizată dar, cooperativizarea Boroșneului Mare i-a afectat direct pe văleni, prin faptul că din rațiuni de partid s-au făcut comasări de terenuri în favoarea CAP-ului, particularilor dându-li-se echivalentul suprafețelor avute pe unde s-a nimerit, în general pe dealuri și coaste, dar fără acte și fără vreo altă dovadă a schimbului impus.
Nefiind cooperativizată, Valea Mare nu a avut inițial probleme cu retrocedările terenurilor arabile, ci doar cu pădurile. Aici, foștii proprietari, în general descendenți ai boierilor maghiari, o obște românească și un composesorat mixt din care fac parte și 144 membri cetățeni români din Valea Mare, au depus cereri, iar comisia locală de fond funciar a trecut la retrocedări, fără probleme deosebite sau plângeri la organele judecătorești. Aceste probleme au apărut, însă, în momentul în care un descendent al unei familii de boieri unguri, Joos Tibor din Boroşneu Mic, a solicitat teren arabil din cele primite de văleni la schimb. La acel moment, comisia locală și eu, ca primar al comunei, nu am aprobat retrocedarea terenului solicitat de acesta. Însă, Joss Tibor şi-a câştigat acest „drept” pe cale judecătorească. Pentru că nu s-au emis (din motive întemeiate) actele de punere în posesie, atât eu, ca primar al comunei cât şi o parte dintre membrii comisei locale am avut dosar penal, la plângerea lui Joos Tibor, și timp de 8 ani am fost purtați prin tribunale, că inculpați.
În alt caz, tot acest Joos Tibor, om cu relații la un partid etnic, cu ajutorul unui angajat de la cadastru și-a intabulat dreptul de proprietate, deși nu deținea terenul, și a recurs la intimidarea vălenilor folosindu-se de relațiile cu unele persoane din primăria comunei Boroşneu Mare, și, implicând poliția locală, i-a „convins” pe aceștia să semneze pentru cedarea unor terenuri din raza comunei sus amintite.
Câțiva localnici dintre cei citați la poliția din Boroşneu Mare au venit în prealabil la mine și i-am sfătuit să nu semneze nici un act sau, în cel mai rău caz, să cheme un avocat pentru ca, ulterior, să poată acționa în instanță. Dar nu s-a întâmplat așa, vălenii au semnat și acum aud că vinovat sunt eu, primarul din Valea Mare. Oamenii trebuie să înțeleagă că în România nimeni nu te poate obliga să semnezi ce nu vrei și că prin semnătura dată, de renunțare asupra terenului, s-a creat un precedent periculos vizavi de terenurile obținute prin schimb pe raza comunei Boroşneu Mare, și chiar dacă dețin aceste terenuri, ele se află pe teritoriul administrativ al comunei vecine, sub jurisdicția ei, și ca atare ajutorul meu poate consta doar în îndrumări și eliberări de acte legale în caz de proces.
Dan Tănasă: Cine sunt cei care vă acuză?
Gheorghe Avram: Pe lângă toate acestea menționate mai sus a apărut și un grup de vreo 5-6 indivizi: un avocat, doi ziariști, un ofițer în rezervă… care prin intermediul a doi localnici se erijează în apărătorii acestora împotriva ”ocupației” ungurești. Foarte bine, dar când te gândești că unul dintre localnici, Burlacu Constantin, se pare că tocmai a pierdut procesul inițiat de composesoratul „Pădurea Mică” pentru tulburare de posesie, iar celălalt Gabor Gyorgy, fost membru al comisiei locale de fond funciar și semnatar al retrocedării către Joos Tibor și composesorat, în timpul procesului cu Joos umbla la instituțiile medicale pentru a obține un certificat că suferă de tulburări psihice (a se vedea dosarul 431/248/2009 Judecătoria Întorsura Buzăului), începi să ai îndoieli cu privire la bună credință a acestora, că vorba aceea „cine se aseamănă se adună”. Cu atât mai mult cu cât aceștia doi au interese directe: Burlacu Constantin să acapareze o parte din terenul composesoratului „Pădurea Mică”, care, în opinia lui este unguresc când, de fapt, 42% dintre membri sunt români din Valea Mare, iar al doilea, după ce a condus deficitar și a profitat de Obștea „Unirea” Valea Mare timp de 15 ani, dorește să se desprindă de această obște pentru a-și lua partea de pădure ce-i aparține, dar în alt amplasament în care nu s-a exploatat deloc.
Membrii grupului la care am făcut referire anterior s-au adunat la Burlacu Constantin acasă, în zilele de 12-13 iulie, unde, pe lângă cheful pe cinste la care au luat parte, au pus la cale planul de bătaie. Ca urmare, aceştia au adunat câțiva cetățeni de bună credință, dar care sunt speriați de perspectiva pierderii unor terenuri, precum şi pe alții, mai puțini la număr, „prieteni” declarați ai primarului, și au început campania de:
- promisiuni privind recuperarea unor terenuri fără nici un fel de plată din partea cetățenilor (ar fi bine să nu rămână doar o promisiune…);
- denigrare a primarului care, potrivit afirmaţiilor lor „după ce a fost alungat cu pietre la revoluție de cetățenii din Vâlcele, unde a fost primar” (în realitate eu fiind mutat în comună Bodoc cu câteva luni înainte de revoluție, dovadă fiind înscrisurile din cartea de muncă), „este trădător de români”, „se pupă bot în bot cu Joos” și „nu a făcut nimic pentru văleni” (probabil că procentul de 65-80 % cu cât am fost reales de văleni în cele 4 mandate consecutive, tocmai asta denotă…).
Denigrarea a mers până acolo încât m-au acuzat și de configurația hotarelor comunei, uitând că primăria Valea Mare s-a înființat în 1999, iar la primele alegeri pentru primar (august același an) nu eu am fost ales în fruntea comunei. Asta înseamnă că aproape un an, până în iulie 2000, când marea majoritate a locuitorilor din Valea Mare mi-au dat mie votul lor, comună a funcționat fără a avea hotare – ceea ce este de-a-dreptul aberant.
Într-adevăr, a fost un litigiu care a durat până ce eu am devenit primar (legat de hotarul cu Barcani), dar cei doi „prieteni” ai mei, în vasta lor cultură civică, confundă hotarul administrativ cu intravilanul comunei.
Dan Tănasă: Ce le transmiteți celor care vă acuză într-un mod atât de josnic?
Gheorghe Avram: Îi invit pe toți cei care cred că dețin adevărul suprem să vină la primărie, la comisia locală de fond funciar, pentru a se convinge că această comisie (și nu primarul) a făcut retrocedările în Valea Mare. Legat de acel Joos Tibor, retrocedările s-au făcut numai în baza unor acte doveditoare și asta până în 2006-2007, deoarece după aceea nu au mai fost făcute retrocedări (excludem situația terenului din locul numit Bergheteu, dobândit prin hotărâre judecătorească).
Pe această cale îi „felicit “pe Marcel Bărbatei, Adrian Grigoriu și Statulescu Cristinel, autorii materialelor postate pe internet, prin intermediul cărora îl fac „trădător de neam” pe unul din primarii români din județul Covasna care a avut curajul să se opună unei retrocedări nedrepte ce îl favoriza pe Joss Tibor, iar pentru asta, la vârsta de 64 de ani, a avut dosar penal (alături de o parte din membrii comisiei locale) şi „calitatea” de inculpat, iar timp de 8 ani a fost la „cheremul” justiției și pasibil de a fi condamnat (a se vedea dosarul 431/248/2009 Judecătoria Întorsura Buzăului).
De asemenea, îi „felicit” pentru modul „profesionist și imparțial“ în care au tratat acest caz. Însă, autorii celor două articole trebuie să ştie că dacă veneau să discute și cu mine ar fi aflat că:
- și primarul le împărtășeşte ideile, însă, acestea trebuie să aibă o bază în acte și nu în poveștile unor autori cointeresați și orbiți de „dragostea“ pentru primar;
- această comisie locală de fond funciar Valea Mare nu a avut și nu are teren agricol de rezervă (în Valea Mare nefiind colectiv), drept urmare nu poate face retrocedări. În ceea ce priveşte pădurile, acestea au fost gestionate de instituția de specialitate, Ocolul Silvic, astfel că acele acaparări la care se face referire în articolele respective se fac pe altă cale ce ocolește primăria Valea Mare, folosind contrafacerea unor CF-uri, adeverințe fictive de la alte primării și intabulări dubioase, pe baza unor acte întocmite de către anumiți notari publici;
- noi am cerut la organele în drept să ne comunice cât teren i-a fost restituit acestui Joos Tibor de la comunele Boroșneu Mare și Bodoc dar…;
- noi: primarul, viceprimarul și secretarul comunei Valea Mare am căutat la arhive acte care să dovedească schimburile de teren impuse în anii cooperativizări, însă atât de bine „sunt păstrate” că nu am reușit să le găsim. Pentru asta avem într-adevăr nevoie de ajutor, pentru a putea urma calea legală de dobândire a acestora.
Valea Mare are trebuință de sprijinul unor oameni de suflet pentru a găsi acte, pentru a fi apărată juridic de cei care îi vor dispariția luându-le terenurile, dar pentru asta era normal să se discute inclusiv cu primarul, să se vadă opinia lui, ce planuri, intenții și gânduri are, și abia apoi, dacă era cazul, să-și şteargă bocancii de sufletul lui.
Cred că dacă se urmărea binele locuitorilor trebuia să se facă front comun cu toate forțele comunei și să se înceapă lupta în acte, nu în calomnii, minciuni și invective între români. Acum, când unirea este cuvântul de ordine, ne întrebăm: al cui interes îl urmăresc cei care seamănă vrajbă, căutând dușmani acolo unde nu este cazul? Pe cine reprezintă ei?
Fără a face front comun, fără a pune cap la cap toate înscrisurile, toate actele, fără a avea încredere unii în alţii, doar făcând valuri, chefuri și acuzându-l pe primar, nu facem decât să dăm apă la moară celor care într-adevăr „ne doresc binele”.
Dan Tănasă: În legătură cu procesul cu Joos Tibor ce ne puteți spune despre asta?
Gheorghe Avram: De fapt sunt mai multe procese și dosare:
- Dosar civil 214/2004 judecătoria Întorsura Buzăului – la solicitarea lui Joos Tibor de a se restitui parte din terenurile deținute de văleni de peste 60 ani (terenurile schimbate la cooperativizare) eu și comisia locală ne-am opus, am fost dați în judecată și în urma recursului la tribunalul din Sfântu Gheorghe, printr-o sentință nedreaptă Joos Tibor a câștigat. Nu l-am pus în posesie pentru că era o eroare de amplasament și am cerul lămuriri tribunalului Sfântu Gheorghe (dosar 214/248/2004) care a respins cererea noastră;
- Dosar 431/248/2009 judecătoria Întorsura Buzăului – dosar penal primarului și la o parte din comisia locală pentru abuz în serviciu în contra intereselor personale – ne punerea în posesie – soluționat cu achitarea în sentința penală pronunțată la 04.03.2011 judecătoria Întorsura Buzăului;
- Dosar 286/P/2007 – dosar penal la plângerea lui Joos Tibor pentru că m-am opus retrocedării unor terenuri expropriate, la care rezoluția din 22.02.2008 a fost ne începerea urmăririi penale;
- Dosar 2375/305/2013 – dosar la judecătoria Sfântu Gheorghe – pentru zădărnicirea intabulării false de către Joos Tibor a unui teren expropriat, dosar aflat pe rol.
Toate aceste dosare civile și penale pe care le-am menționat în cadrul acestui interviu pot fi găsite pe portalul instanțelor de judecată a Ministerului Justiției http://portal.just.ro. Față de aceste realități incontestabile, orice acuzație de genul celor făcute de Adrian Grigoriu pe adevaruldespredaci.ro și Marcel Bărbatei pe cotidianul.ro sunt lipsite de bun simț.
Dan Tănasă: Sperați ca cei care au greșit în mod evident acuzându-vă să vă acorde un drept la replică? Ce așteptați de la cei care vă acuză în mod eronat?
Gheorghe Avram: Sper că experiența profesională, faptul că au aplecat urechea la vorbele celor care nu m-au dorit primar, îi va face în sfârșit pe autorii postărilor pe internet a asemenea neadevăruri despre persoana mea, să corecteze cele spuse și să-și ceară scuzele de rigoare chiar pe site-urile unde m-au denigrat (adevaruldespredaci.ro și cotidianul.ro).
De altfel Marcel Bărbatei de la cotidianul.ro m-a contactat telefonic după apariția în cotidianul Mesagerul de Covasna a unui articol legat de acest subiect, a recunoscut într-un fel că a greșit și a promis că vine să discute cu mine pentru remedierile de rigoare. În schimb Adrian, care printr-un tupeul descalificant ma făcut ”primar cu nume de român dar trădător de români” fără a cunoaște care este adevărul, nu a avut nici măcar bunul simț să mă contacteze.
Faptul că urmare a celor două postări au apărut comentarii de la persoane necunoscute cu trimiteri deloc măgulitoare la adresa mea, mă obligă, dacă nu apar rectificările cuvenite pe adevaruldespredaci.ro și cotidianul.ro, să-i acționez în judecată pentru a-mi apăra demnitatea de cetățean român cu dragoste de locurile natale și să solicit daune morale.
